Subscribe via RSS Feed

Author Archive for Lavinia

Obiceiuri de Craciun si semnificatiile lor

Cu toţii ne bucurăm de sărbătorile de iarnă care ne umplu de bucurie şi linişte sufletească. Am intrat deja în postul Crăciunului şi gândul ne zboară la ziua în care vom împodobi bradul de Crăciun, la ziua în care vom celebra Naşterea Domnului, la colinde, la cadouri, etc. Dar câţi dintre noi ştiu ce semnificaţii au aceste obiceiuri care ne încântă an de an? Pentru cei care nu ştiu, m-am informat eu. :)

Crăciunul

Crăciunul a fost stabilit ca sărbătoare oficială în anul 325 de primul împărat creştin roman, Constantin cel Mare, fixându-se încă de atunci ziua de 25 decembrie (după calendarul gregorian) pentru celebrarea Naşterii Domnului. Statele care au adoptat calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuaruie.

Sărbătoarea Crăciunului face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor Bizantine, şi este a treia mare sărbătoare după cele de Paşti şi Rusalii.

Bradul de Crăciun

Împodobirea bradului de Crăciun îşi are originile în obiceiurile păgâne ce aveau loc cu ocazia solstiţiului de iarnă (cum ar fi Saturnaliile la romani). Aceste obiceiuri presupuneau împodobirea caselor cu crenguţe verzi.

La ortodocşi, bradul verde împodobit aminteşte de pomul vieţii, arborele fertilităţii, motiv pentru care în prezent, în unele zone ale ţării (Oltenia), bradul împodobit este folosit şi la nunţi. Forma triunghiulară reprezintă Sfânta Treime, podoabele sunt simboluri ale cunoaşterii şi bogăţiei, iar culoarea verde ( a doua culoare a Crăciunului) reprezintă speranţa veşnică a omenirii, fiind şi culoarea tinereţii.

Prima culoare a Crăciunului este culoare roşie şi a fost folosită pentru prima dată de creştini. Aceştia au ales-o pentru a le aminti de sângele Mântuitorului vărsat pentru omenire.

Prima referire la un brad împodobit datează din anul 1510, şi a fost descoperită la Riga, în Letonia.

Coroniţa de Crăciun

Se agaţă pe uşă şi simbolizează norocul şi sănătatea. Forma circulară reprezintă natura eternă a dragostei.

Vâscul

Este planta cu cea mai veche tradiţie în sărbătorile de iarnă. Druizii o foloseau pentru sărbătorirea iernii şi credeau că are puteri tămăduitoare, putând să vindece totul de la infertilitatea femeilor până la otrăviri. La unele popoare, se crede că vâscul aduce pace şi armonie.

Obiceiul sărutului sub vâsc aparţine scandinavilor. Aceştia asociau vâscul cu zeiţa dragostei Frigga.

Colindele

În religia ortodoxă, colindele sunt considerate un mod de a vesti Naşterea Domnului.

24 December 2008 | 0 comments | View Post | 4,239 afisari

Dioxina

Dioxina este un compus organic, heterociclic, cu formula: C4H4O2. Acest compus are 2 izomeri: 1,2-dioxina şi 1,4-dioxina.

1,4-dioxina

1,2-Dioxina sau orto-dioxina este instabilă datorită caracterului de peroxid.

1,2-dioxina

Termenul de “dioxine” mai este folosit şi pentru denumirea dibenzodioxinelor policlorurate (PCDD). Aceştia sunt compuşi organici halogenaţi (cloruraţi) ce au un puternic caracter poluant asupra mediului înconjurător.

Cel mai cunoscut compus din această clasă, şi cel mai toxic este 2,3,7,8-tetraclorodibenzo-p-dioxina (TCDD).

Dioxinele apar în mediul înconjurător ca o consecinţă a activităţilor umane, dar şi pe cale naturală. Cantităţile rezultate din activităţile umane sunt mult mai mari decât cele produse natural. Astfel, procesele de combustie, cum ar fi arderea cărbunilor, petrolului şi derivaţilor acestora, incinerarea deşeurilor menajere, a deşeurilor de mase plastice, fumul de ţigară, eliberează în atmosferă cantităţi semnificative de dioxină.

Efectele nocive asupra organismului uman sunt numeroase şi depinde de: nivelul de expunere (adică doza de toxic), durata şi frecvenţa contactului dintre organism şi această substanţă.

Conform dlui Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări alimentare, “consumul de carne contaminată cu dioxină poate duce la: tulburări comportamentale, depresie, tulburări hormonale.”

Dioxina mai poate provoca diferite forme de cancer, deoarece distruge sistemul imunitar, afectează femeile însărcinate producând malformaţii ale fătului, etc.

Efectul caracteristic al intoxicaţiei cu dioxină este cloracneea (chisturi sebacee cu erupţii veziculare faciale, hiperpigmentarea pielii).

Victor Iuscenko

Cel mai cunoscut caz de intoxicaţie cu dioxină este cel al lui Victor Iuşcenko, din septembrie 2004.

Este bine de ştiut că dioxinele se depun în ţesutul adipos şi că nu pot fi distruse prin gătirea cărnii.

13 December 2008 | 0 comments | View Post | 15,403 afisari

Constantin Brâncuşi

“Il y a des imbéciles qui définissent mon œvre comme abstraite, pourtant ce qu’ils qualifient d’abstrait est ce qu’il y a de plus réaliste, ce qui est réel n’est pas l’apparance mais l’idée, l’essence des choses.” – Constantin Brâncuşi despre opera sa.

(Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstacte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor.)

Al 5-lea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi, Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, judeţul Gorj.

A făcut şcoala primară la Peştişani şi Brădiceni, iar în perioada 1894-1898 a urmat cursurile Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova, cursuri plătite de angajatorul său care a fost impresionat de talentul de a sculpta în lemn al lui Brâncuşi.

În anul 1902 termină Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, iar în 1903 ajunge la Paris unde a fost primit în comunitatea artiştilor şi intelectualilor. Lucrează timp de 2 ani în atelierul Antoin Mercié din cadrul Şcolii de Arte Frumoase din Paris, iar după absolvire primeşte o propunerea de a lucra în atelierul lui Auguste Rodin. Brâncuşi refuză, spunându-i: “Rien ne pousse à l’ombre des grandes arbres” (“Nimic nu creşte la umbra marilor copaci“).

În anul 1906 îşi expune pentru prima dată operele la Société National des Beaux Arts şi la Salon d’Automne din Paris, iar în 1907 crează prima versiune a Sărutului.

Această temă o va mai relua şi în alte opere până în anul 1940, culminând cu Poarta Sărutului.

Poarta Sărutului face parte din Ansamblul Monumental din Târgu- Jiu (din care mai fac parte Masa Tăcerii şi Coloana fără sfârşit), şi este o sculptură realizată din piatră poroasă, extrasă din carierele din zonă. Este alcătuită din 2 coloane paralelipipedice, care sprijină o arhitravă. Pe fiecare coloană se regăseşte simbolul sărutului (2 jumătăţi ale unui cerc). Poarta Sărutului aduce cu un arc de triumf, simbolizând triumful vieţii asupra morţii. Cele trei opere ale lui Brâncuşi sunt dispuse pe aceiaşi axă, orientată de la vest la est, axă care are o lungime de 1275 de metri.

Poarta Sărutului a fost amplasată pelocul ei în octombrie 1937.

În anul 1907 Brâncuşi închiriază un atelier pe strada Rue de Montparnasse, şi aici intră în contact cu elita artistică a Parisului. Din cercul său de prieteni făceau parte: Ezra Pound, Henri Pierre Roché, Guillaume Apollinaire, Pablo Picasso, Marcel Duchamp, Henri Rousseau, Amedeo Modigliani.

Atelierul său reproducea o casă ţărănească din zona Gorjului. Brâncuşi şi-a făcut singur mobilierul, din lemn, excepţie făcând masa care era făcută din piatră. Brâncuşi era şi un bun violonist; el cânta cântece populare româneşti prin care îşi exprima sentimentele şi dorul de casă.

În anul 1938, a terminat lucrarea “Coloana fără sfârşit“, monument ridicat în cinstea civililor care în 1916 au luptat împotriva invaziei germane.

La 16 martie 1957, la Paris, Constantin Brâncuşi a părăsit această lume, lăsând în urmă 215 sculpturi, simple şi în acelaşi timp sofisticate, care au deschis calea către sculptura modernă, aducând ineditul în viziunea plastică şi în limbajul sculpturii contemporane.

Printre operele sale se numără Coloana fără sfârşit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Supliciu, Muză Adormită, Domnişoara Pogany.

Lucrările lui Brâncuşi se găsesc la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, la Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul de Artă din Philadelphia, precum şi la alte muzee din lume. Cel mai mare număr de lucrări ale lui Brâncuşi se găseşte la Muzeul de Artă din Philadelphia.

Constantin Brâncuşi a fost numit post-mortem membru al Academiei Române.

3 December 2008 | 3 comments | View Post | 17,250 afisari

1 Decembrie

La 1 decembrie 2008 se împlinesc 90 de ani de la unirea principatelor. Această zi a fost declarată Ziua Naţională a României prin Legea 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată  în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

La 1 decembrie 1918 Adunarea Naţională de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, şi sprijinită de peste 100.000 de perosane venite din toate colţurile Banatului şi Ardealului, a adoptat Rezoluţiunea care consfinţea unirea tuturor românilor. Textul rezoluţiei afost redactat şi citit de către Vasile Goldiş: ‘Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.’

Alte evenimente petrecute în ziua de 1 decembrie:

  • 1640 – Portugalia îşi câştigă independenţa faţă de Spania, iar Joao IV devine rege.
  • 1800 – Washington (oraş fondat în anul 1791) devine capitala Statelor Unite ale Americii.
  • 1835 – Hans Christian Andersen publică prima sa carte de poveşti.
  • 1878 – A fost instalată prima linie telefonică la Casa Albă.
  • 1906 – La Paris, a fost inaugurată  prima clădire destinată cinematografului – ‘Cinema Omnia Pathe‘.
  • 1916 – Primul Război Mondial: la Bucureşti s-a instalat administraţia militară germană. Valoarea totală a pagubelor provocate de ocupaţie se ridicau, în noiembrie 1918, la aproape 18 miliarde de lei în aur.
  • 1919 – Este învestit primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, condus de Alexandru Vaida-Voievod (1 dec 1919-13 dec 1920).
  • – Inaugurarea Teatrului Naţional Românesc din Cluj cu spectacolul ‘Se face ziua‘ şi ‘Poemul unirii‘ de Zaharia Bârsan, primul director al teatrului.
  • 1920 – Consiliul orăşenesc al Braşovului a donat Castelul Bran Reginei Maria a României, ca semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.
  • 1936 – Este inaugurat Arcul de Triumf în prezenţa regelui Carol II şi a reginei Maria.
  • 1990 – La Alba-Iulia a avut loc şedinţa solemnă a Parlamentului României, consacrată sărbătoririi zilei de 1 decembrie. Aceasta devine pentru prima dată Ziua Naţională a României.
  • 2005 – Marea Britanie: Casa de licitaţii Sothesby’s scoate la licitaţie un manuscris unic al marelui compozitor Ludwing van Beethoven şi care a fost pierdut pentru mai mult de un secol; preţul de deschidere al vânzării a fost estimat la peste 1 milion de lire sterline.
  • 2007 – Se lansează în limba română volumul 7 din seria ‘Harry Potter‘ (Harry Potter şi talismanele morţii).

Naşteri:

  • 1081 – Regele Ludovic VI al Franţei (d. 1137);
  • 1761 – Marie Tussaud – fondatoarea ‘Muzeului figurilor de ceară’ din Londra (d. 1850);
  • 1892 – Cezar Petrescu – scriitor român (d. 1961);
  • 1935 – Woody Allen – regizor, actor american.

Tot la 1 decembrie se sărbătoreşte şi ziua mondială de luptă împotriva maladiei SIDA.

Tuturor românilor, de pretutindeni, La mulţi ani!

30 November 2008 | 0 comments | View Post | 6,753 afisari

Sfantul Andrei – Ocrotitorul Romaniei

In ziua de 30 noiembrie Biserica Ortodoxa Romana il praznuieste pe Sfantul Andrei.

Fiul lui Iona, era originar din Betsaida, localitate situata in provincia Galileea. Sfantul Andrei a fost, mai intai, ucenicul Sfantului Ioan Botezatorul, iar dupa botezul Domnului a devenit ucenicul lui Iisus, la recomandarea Sfantului Ioan Botezatorul. El a fost martor la botezul Domnului, iar Evangheliile ii mai mentioneaza prezenta la inmultirea painilor si dupa invierea lui Lazar.

Pornind sa implineasca porunca Domnului, aceea de a propovadui Evanghelia, Sfantul Andrei a ajuns in teritoriile locuite de geto-daci, si mai exact in Dobrogea de azi, Scythia Minor (Scitia Mica) de atunci, fiind primul ucenic al lui Iisus care a ajuns pe teritoriul tarii noastre.

Pe langa traditiile cu semnificatie religioasa, au mai fost pastrate si multe traditii populare mai vechi cum ar fi Dionisiacele Campenesti ale tracilor si Saturnaliile romanilor.

Semnificatia acestei sarbatori difera de la o regiune la alta. De exemplu, in Bucovina se numeste Noaptea Strigoilor si se crede ca in aceasta noapte “umbla strigoii” ca sa fure “mintile oamenilor“, “mana vacilor” si “rodul livezilor“. Tinerii se camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi usile si ferestrele caselor, pentru a se feri de fortele malefice. Fetele aduceau cate 3 capatani de usturoi, le puneau intr-o covata care trebuia pazita de o femeie batrana la lumina lumanarii. Dimineata, covata cu usturoi se scotea in curte, era jucata de un flacau si usturoiul era impartit participantilor.

Sfantul Andrei a fost crucificat din ordinul guvernatorului roman Aegeas, insa nu a fost batut in cuie ci a fost legat pe cruce pentru a i se prelungi suferinta. Sfantul Apostol Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie 60, in timpul imparatului roman Nero.

Tuturor celor care poarta numele de Andrei sau Andreea va urez La multi ani, multa sanatate si multa fericire!

29 November 2008 | 3 comments | View Post | 9,853 afisari

Wolfgang Amadeus Mozart

La 27 ianuarie 1756, la Salzburg, într-o familie de muzicieni, s-a născut Wolfgang Amadeus Mozart. În registrul de botez a fost înregistrat cu numele de Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus.

Numele de Amadeus şi l-a luat pe când era în Italia; acesta este traducerea latină a lui Theophilus (“Iubitorul de Dumnezeu“).

La vârsta de 5 ani, când nici nu ştia să scrie, compune câteva piese care sunt imediat transcrise de tatăl său – Leopold Mozart – violonist în orchestra de la curtea prinţului-arhiepiscop din Salzburg.

În anul 1762, tatăl său decide să îl ducă într-un turneu prin Europa, pentru a-l arăta lumii pe micul geniu. Acest turneu a durat 9 ani, şi a cuprins oraşele: Munchen, Viena, Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris, Londra, Verona, Florenţa, Milano, Roma, Napoli, etc,

Famila Mozart a revenit în Salzburg abia în 15 decembrie 1771, dar dupăîmplinirea vârstei de 16 ani, W.A. Mozart pleacă la Bologna pentru a studia cu Giovanni Battista Martini, un renumit pedagog de arta compoziţiei.

În 1781, după ce a încercat să-şi găsească de lucru la Munchen şi la Paris, W.A. Mozart decide să plece la Viena – capitala muzicii clasice în acea epocă. Aici înregistrează primul mare succes cu opera “Răpirea din Serai“, fiind felicitat de către împăratul Joseph II, care i-a spus: “…o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre.”

La 4 august 1782 se căsătoreşte cu Constanze Weber. Au avut împreună 6 copii: Raimund Leopold, Karl Thomas, Johann Thomas Leopold, Theresia Constanzia, Anna Maria, Franz Xaver Wolfgang.

În perioada 1784-1786, Mozart a compus într-un ritm neobişnuit (în medie o compoziţie la fiecare 2 săptămâni), iar dintre piesele compuse în acea perioadă fa parte şi Cvartetele dedicate lui Haydn, opera “Nunta lui Figaro“-inspirată după o comedie a lui Pierre Beaumarchais.

În ultimul său an de viaţă, înainte de a i se agrava boala, Mozart a compu unele din cele mai cunoscute piese ale sale: opera “Flautul fermecat“, concertul pentru pian K595, concertul pentru clarinet K622, şi a început opera “Requiem“.

La 5 decembrie 1791, la Viena, Wolfgang Amadeus Mozart moare la numai 35 de ani, nereuşin să termine “Requiem“-ul. După o scurtă ceremonie funerară la catedrala Stephansdom în Viena, trupul său a fost dus la cimitirul St. Marx.

Operele sale au fost clasificate şi catalogate de către Ludwing von Kochel în 1862 (de unde şi litera K sau KV), “Requiem“-ul având numărul 626.

În scurta sa viaţă, Mozart a compus 41 de simfonii, 27 de concerte pentru pian şi orchestră, 7 concerte pentru vioară şi orchestră, serenade, etc, şi 17 opere, dintre care cele mai cunoscute sunt: “Răpirea din Serai“, “Nunta lui Figaro“, “Don Giovani”, “Cosi fan Tutte“, “Flautul fermecat“.

28 November 2008 | 0 comments | View Post | 6,354 afisari

Ozonul

Ozonul este un alotrop al oxigenului biatomic, mai puţin stabil decât acesta, care protejează pământul de razele ultraviolete. Numele său vine de la grecescul ozein, care înseamnă miros.

Acesta a fost primul alotrop al unui element chimic recunoscut de ştiinţă şi a fost propus ca şi element chimic distinct în anul 1840 de către Christian Friedrich Schonbein.

Formula sa a fost determinată abia în anul 1865 de către Jacques-Louis Soret şi confirmată de Schonbein în anul 1867, molecula de ozon fiind formata din 3 atomi de oxigen.

molecula de ozon

Majoritatea oamenilor detectează ozonul la o concentraţie de 0,01 ppm (părţi per milion). Expunerea la concentraţii de 0,1-1 ppm produce dureri de cap, senzaţii de arsură la nivelul ochilor şi iritaţii ale căilor respiratorii.

La temperatura de -112º C ozonul se transformă într-un lichid albastru închis, iar la -193º C se transformă într-un solid negru-violet.

Ozonul este un oxidant puternic, mai puternic decât oxigenul biatomic, iar la concentraţii mari devine instabil şi se descompune. Reacţia durează aproximativ 30 de minute în condiţii atmosferice, dar poate decurge şi într-un timp mai scurt dacă scade presiunea şi creşte temperatura.

2O3→3O2

Oxidează metalele la oxizii metalelor respective, cu excepţia aurului, platinei şi iridiului.

Poate fi folosit la obţinerea acidului sulfuric, astfel:

S + H2O + O3 → H2SO4

3SO2 + 3H2O + O3 → 3H2SO4

De asemenea, poate fi folosit la reacţiile de combustie, deoarece asigură o temperatură mai ridicată decât oxigenul biatomic, precum şi la îndepărtarea manganului din apă, deoarece formează cu acesta un precipitat care poate fi apoi filtrat.

Transformă cianurile (CN¯) în cianaţi (CNO¯), care sunt de o mie de ori mai puţin toxici decât cianurile. Descompune complet ureea, conform reacţiei:

(NH2)2CO + O3 → N2 + CO2 + 2H2O

Stratul de ozon se găseşte în stratosferă, între 10-50 km deasupra pământului. Aici sunt filtraţi fotonii cu lungimi de undă mici (mai mici de 320 nm) din lumina ultravioletă, numiţi raze UV, fotoni nocivi pentru majoritatea formelor de viaţă în concentraţii mari.

Fotonul este o particulă elementară, unitatea de bază a luminii şi a altor forme de radiaţie electromagnetică. Conceptul modern de foton a fost dezvoltat treptat (1905-1917) de către Albert Einstein, pentru a putea explica observaţiile experimentale ce nu puteau fi explicate prin modelul undelor (fasciculelor) de lumină.

Ozonul reprezintă 0,00006% din atmosferă.

Ozonul din stratosferă este, în majoritate, produs de reacţia dintre oxigenul biatomic şi razele UV:

O2 + foton (radiaţii < 240 nm) → 2O

O + O2 → O3

Ozonul este distrus de reacţia cu oxigenul radicalic, reacţia fiind catalizată de prezenţa anumitor radicali liberi, cei mai importanţi fiind: hidroxilul (-OH), oxidul de azot (NO), clorul atomic şi bromul atomic.

Industrial, ozonul se foloseşte la:

  • dezinfectarea surselor de aer şi de apă ( în locul clorului), deoarece distruge microorganismele, nu formează compuşi toxici, nu imprimă gust sau miros apei potabile;
  • dezinfectarea piscinelor şi spa-urilor;
  • dezinfecatrea lenjeriilor, etc. în spitale, deoarece distruge şi paraziţii din apă cum ar fi Giardia lamblia şi Cryptosporidium;
  • în industria alimentară;
  • în industria farmaceutică;
  • la obţinerea aldehidelor din alchene, prin reacţia numită ozonoliză.

Denumire IUPAC

Trioxigen

Numărul CAS

10028-15-6

Formulă moleculară

O3

Masă molară

47,998 g/mol

Punct de topire

– 192,5º C

Punct de fierbere

– 111,9º C

Stare de agregare

Gaz albăstrui

27 November 2008 | 2 comments | View Post | 10,719 afisari

Vizitând Viena – Palatul Schonbrunn

Istoria palatului Schonbrunn şi a clădirilor anterioare lui datează încă din Evul Mediu, când proprietatea numită pe atunci Katterburg aparţinea unei mânăstiri, şi adăpostea o moară de apă, ferme şi podgorii.

în anul 1569, împăratul Maximilian II a cumpărat un mic palat şi a amenajat grădini vaste pentru a creşte aici păsări (curcani, păuni). Palatul şi grădinile au fost distruse de unguri şi reconstruite în 1605 de împăratul Mathias, care folosea domeniul pentru vânătoare. Legenda spune că în timpul unei partide de vânătoare împăratul Mathias a descoperit Un izvor pe care l-a numit Schoner Brunnen (Izvorul Frumos). De aici vine şi numele de astăzi al palatului – Schonbrunn (Fântâna Frumoasă).

De-a lungul timpului, palatul a fost distrus şi reconstruit de mai multe ori. În 1683 palatul a fost distrus de către turci, iar în 1692 a început construcţia noului palat la ordinul împăratului Leopold I, care vroia un palat care să rivalizeze cu palatul Versailles, deoarece Leopold I se credea egal cu Regele Soare (Ludovic al XIV-lea) . Arhitectul Johann Bernard Fischer von Erlach a terminat construcţia palatului în anul 1713.

În prezent palatul are 1442 de camere, din care doar 45 sunt deschise publicului.

În spatele palatului se întinde o grădină superbă, în capătul căreia se zăreşte o fântână la fel de superbă. Aceasta este Fântâna lui Neptun. Fântâna îl reprezintă pe zeul Neptun; în stânga sa se află o nimfă, iar în dreapta este înfăţişată zeiţa Thetis, care îi cere lui Neptun să calmeze apele pentru fiul ei, Ahile, plecat să cucerească Troia.

În spatele fântânii se înalţă un deal pe care se ridică, impunătoare, Gloriette. Această clădire a fost construită în anul 1775 şi reprezintă un arc triumfal, flancat de arcade. Clădirea era folosită pentru a admira priveliştea şi aici lua împăratul Franz Joseph I micul dejun. Ocazional, clădirea era folosită ca sală de dans şi pentru altfel de ocazii festive. Acum, în clădire funcţionează o cafenea.

Palatul Schonbrunn şi grădinile sale au o suprafaţă de 1,5 km².

în anul 1752, Adrian van Stekhoven a construit grădina zoologică din ordinul împăratulul Francisc Ştefan I, soţul Mariei Tereza.În centrul grădinii a fost construit un pavilion unde lua micul dejun împăratul Francisc Ştefan I şi Maria Tereza. În prezent, în acest pavilion funcţionează o cafenea. Multe din clădirile grădinii zoologice au fost distruse în 19-21 februarie 1945, în timpul celui de-al doilea Război Mondial şi multe animale au murit.

În prezent, aceasta este cea mai modernă şi cea mai veche grădină zoologică din Europa. Ea a devenit publică în anul 1778, şi a intrat în administraţia Republicii Austriece după destrămarea Imperiului Habsburgic. Ţarcurile sunt concepute astfel încât să se asigure animalelor confortul necesar precum şi habitatul natural.

În anul 1982 a venit pe lume primul pui de panda născut în Europa, pui numit Fu Long, adică Dragonul Fericit.

Palatul a devenit reşedinţa de vară a împăratului Franz Joseph I şi al lui Sisi, pentru ca în timp să devină reşedinţă permanentă a acestora.

în anul 1996, Palatul Schonbrunn, parcurile sale şi grădina zoologică au intrat în patrimoniul UNESCO.

24 November 2008 | 9 comments | View Post | 18,776 afisari
« Previous Page — Next Page »