Category: Bancuri

Jurnalul unei sotii de programator

August 16
Azi l-am cunoscut pe Vasile. Are niste ochi verzi… absolut superbi ! Mi-a spus ca e programator. Asta e bine. Eu ador programele… Ce bine ar fi sa ne cuplam !

August 21
Ne-am cuplat! A fost foarte romantic… soare… cascada… un cerb ce-si stingea setea din apa cristalina… si toate astea pe mousepad-ul pe care ne-am culcat. Un pic ma apasa monitorul pe spate, dar cand mi-a spus ca are 14 toli, m-am gandit sa astept pana la capat.

Saracutul meu Vasile, e un pic neindemanatic. Cand l-am intrebat ce cauta de atata timp, mi-a raspuns ca nu gaseste input-ul… Cand a reusit, ca sa mearga mai usor data urmatoare, a luat un marker si a scris pe burta mea: CLICK HERE !!! Sper ca nu inseamna vreo porcarie !

Septembrie 2
Il ador pe Vasile, mai ales imi place ca e in stare sa se uite la stirile de seara fara sa clipeasca o singura data !
Mi-a spus ca daca-l iubesc cu adevarat, sa-mi tai parul. L-am taiat. Acum si in cele mai frumoase momente al iubirii noastre poate sa vada monitorul. Din pacate, in clipa aceea Vasile parca ingheata complet. Ma enerveaza asta !

Octombrie 14
Azi ne-am casatorit.

Anunt intr-o companie

NOTA de la Directorul General catre Directorii Executivi:
“Astazi la ora 11 va fi o eclipsa totala de soare, care va fi observabila timp de doua minute. Avand in vedere ca acesta este un eveniment rar si cu totul deosebit, se permite tuturor angajatilor observarea eclipsei din parcarea firmei intre orele 10:30 si 11:30, unde vom oferi si o scurta explicatie despre dinamica eclipselor. Celor care doresc sa observe eclipsa le vor fi distribuiti ochelari de protectie, la un pret minim.”

NOTA de la Directorii Executivi catre Sefii de Sectii:
“Astazi între orele 10:30 si 11:30 toti salariatii se vor intalni in parcare. Va urma o eclipsa totala de soare, care va dispare timp de doua minute. In schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea cumparand o pereche de ochelari speciali pentru eclipsa. Directorul general va tine

cum se ajunge la politica firmei

Incepe cu o cusca in care se afla cinci maimute. In interior, agata o banana de tavan si aseaza o scara sub ea. Fara sa treaca mult timp, una dintre maimute va urca cu intentia de a lua banana.
In momentul in care atinge scara, arunca din belsug pe celelalte maimute cu apa rece. Dupa un timp, alta maimuta va face o noua incercare cu acelasi rezultat – toate celelalte maimute sunt udate cu apa rece. Peste putin timp, cand o alta maimuta va incerca sa urce scara, celelalte maimute o vor impiedica.
Acum lasa deoparte apa rece. Scoate una dintre maimute si inlocuieste-o cu una noua. Aceasta vede banana si incerca sa urce scara. Surprinsa si ingrozita, observa cum celelalte maimute o ataca. Dupa o noua incercare si un nou atac, ea va sti ca daca incerca sa urce pe scara va fi asaltata.

Acum, scoate alta maimuta din cele cinci initiale si inlocuieste-o cu una noua. Aceasta, porneste catre scara si va fi atacata. Maimuta care a fost inlocuita prima data, ia parte la atac cu entuziasm!
In acelasi mod, inlocuieste o a treia maimuta din grupul celor cinci cu una noua, apoi a patra si a cincea. De fiecare data, maimuta noua se indreapta spre scari si este atacata.
Majoritatea maimutelor care participa, habar n-au de ce este interzis urcatul pe scara sau de ce o astfel de fapta trebuie pedepsita.
Dupa inlocuirea tuturor maimutelor din grupul initial, nici una dintre ele nu a fost stropita vreodata cu apa rece. Cu toate acestea nici o maimuta nu se apropie de scara. De ce? Pentru ca, din cate stiu ele, asa a fost obiceiul mereu pe acolo. Iar asta, prieteni, este inceputul a ceea ce se cheama “politica companiei”.

3 testoase…

3 testoase merg la pescuit…Liptil, liptil ajung ele la locul cu pricina dar isi dau seama ca au uitat carligele…Trag la sorti care sa se intoarca dupa carlige si pica testoasa John.

Trece 1 zi, doua…7…Una din testoase vroia sa manance.Dar cealalta o opreste:”nu mai, c-am jurat ca nu mancam”… Mai trec zile…10, 20…dupa 30 zile se gandeau ele: “mai, Joh n-a mers atat…imposibil sa nu fi mancat el, nu avea cum sa mearga atat fara sa manance.Hai sa ciupim si noi ceva ca suntem morti de foame!” Cand sa inceapa sa haleasca, apare John dintr-un tufis:”Aha, eram sigur c-o sa mancati! Imi bag picioarele, nu ma mai duc!”