Nu-i un mare secret pentru cei care ma cunosc ca toamna este anotimpul meu preferat. Dupa atata caldura, vin in sfarsit diminetile racoroase, mai intunecate, invaluite in ceata, dimineti pe care le savurez la maxim in plimbarile in drum spre job, de multe ori ocolind pentru ca timpul e prea scurt si nu ma satur de aerul inspirat care ma relaxeaza.
Si ca starea sa persiste toata ziua, ascult cate-o capodopera a lui Tudor Gheorghe.
Sambata dupa-masa am plecat spre Gyula – Ungaria, la granita cu Romania (Varsand) ca sa vedem cum e la renumitul strand de acolo. Desi nu stiam deloc maghiara si nici proprietarii la care am stat pana la urma, nu stiau alta limba, ne-am descurcat si ne-am cazat intr-un apartament. Ciudata increderea lor de a ne lasa intr-un apartament complet mobilat si utilat fara niciun act, in conditiile in care eram “roman” si stim prea bine faima noastra in Europa.
Personal, am ramas surprins de frumusetea acestui orasel, foarte curat, plin de verdeata si flori, fantani arteziene si terase cu meniuri in romana. Mijlocul de transport cel mai frecventat: bicicleta! Si nu doar de agrement, ci si pentru cumparaturi, intalniri etc. Dar ce-i drept, ti-e si drag sa mergi la pistele pe care le au.
Plimbarea de seara a fost extraordinara! Toata lumea se plimba prin centrul istoric, unde se desfasura si un concert de muzica clasica, live. Luminile, podurile, aspectul medieval, reflexiile apei, totul era superb. Pacat ca obiectivul de la aparatul meu nu a avut VR si pozele mi-au iesit cam miscate.
Terasele pline ochi si nu am apucat sa incercam traditionala lor “bere de visine”. Pana la urma am prins loc la o terasa mai retrasa, pe malul apei, nu foarte selecta, dar am avut surpriza sa fim intampinati de un tip care vorbea romana si care a mers ulterior si a cantat o piesa romaneasca special pentru noi:
ilie micolov-dragoste la prima vedere
Am vizitat si cetatea Gyula, in care a stat si fiul nelegitim al lui Matei Corvin.
Am gasit o fotografie mai veche, de pe vremea cand mai practicam si eu sport, care zace de multi ani la bunici si i-am facut o poza. Vorba ‘ceea: “Pusca si cureaua lata, ce slabut eram odata”, ca de cand am intrat in “echipa shaormistilor” mai merg la fotbal de cateva ori pe an :)
Las’ ca-i bine si asa! Burta-i un semn de prosperitate.
Apropo (pentru cei care ma cunosc): ghicici care sunt eu?
Am revenit sambata in Timisoara dupa 5 zile de concediu si am profitat duminica de inca o partida de pescuit la Ghiroda. Nu a fost prea reusita, in sensul ca nu am prins decat caracuda si un crapisor la pluta de vreo 200-300g. Chiar si in larg la grund prindeam tot caracude.
Totusi am prins si un somn, tot la pluta, record personal. Sunt cateva imagini mai jos:
p.s. L-am tras de mustati asa cum recomanda Ataraxis intr-un comment la o imagine cu alt somn :)
Duminica am fost la o partita de pescuit la Icloda – Timis.
Balta este foarte mica si a plina de fire, motiv pentru care nu era recomandata lansarea in larg, decat daca vroiai sa superi alti 3-4 pescari. In schimb are peste mult: crap, somn, salau si caracuda. Am vazut capturi de crap frumoase de 7-8kg pentru cei care rezervasera locuri pe mijloc.
Am prins si noi totusi, iar activitatea a crescut exponential dupa ce majoritatea de pe balta a plecat. Mai jos sunt cateva imagini:
Asa cum scriam si anul trecut si de data asta de Paste mi-am luat cateva zile libere si plec din Timisoara. Tot la fel ca anul trecut, vreau sa va arat felicitarea conceputa de imobiliare.ro si sa va transmit Paste fericit si toate cele bune.
In week-end-ul urmator, mai exact duminica 29 martie 2009, ultima duminica din martie, se va trece iar la ora de vara. Ora 3am o sa devina 4am si o sa ne trezim cu o ora mai devreme incepand de luni, dar o sa ne bucuram mai mult de lumina zilei.
Daca o sa vina si caldura, atunci cu atat mai bine.
Cand am venit de dimineata in drum spre firma era sa calc peste un gugustiuc, care nu mai putea sa se miste si care se afla pe alee, la cativa metri de intrarea in firma.
Initial am crezut ca e mort, dar cand l-am atins am vazut ca mai misca, dar era inghetat. I-am facut o poza cu telefonul. Sper sa aiba norocul sa nu treaca pe acolo Tomitza, cel mai smecher motan de aici din zona, ca s-a zis cu el.
Home & Deco