Marea Neagră

Lavinia | 31 January 2009 | no comments | 116,614 afisari

Din punct de vedere al salinităţii, marea Neagră este unică, deoarece salinitatea sa în larg este de 17-18‰, pe când salinitatea celorlalte mări şi oceane variază în intervalul 24-34‰. În zona litoralului românesc salinitatea mării Negre scade şi mai mult, ajungând la 7-12‰.

Funcţie de salinitate, marea Neagră se împarte în 2 zone:

zona de suprafaţă (până la 200m)
zona de adâncime

Zona de suprafaţă mai diferă de cea de adâncime şi prin densitate, compoziţie chimică, faună şi floră.

Datorită încălzirii apei de la Soare, a dispunerii circulare a surselor de apă şi a existenţei unei singure legături cu oceanul planetar, curenţii marini verticali lipsesc aproape în totalitate.

Temperatura apei variază de la 0°C în timpul iernii până la 25-29°C în timpul verii. La adâncimi mai mari de 200 m, temperatura se menţine în jur de 8-9°C, chiar şi iarna, din cauza lipsei curenţilor marini verticali.

Lumina solară pătrunde doar până la adâncimi de 150-200 m, iar în zonele foarte adânci lipseşte şi oxigenul, fiind prezente gaze ca hidrogenul sulfurat (H₂S) şi dioxidul de carbon (CO₂).

Marea Neagră face parte din categoria ecosistemelor cu apă sărată, stătătoare.

Din punct de vedere biocenotic, marea Neagră se împarte în 3 zone:

zona litorală
zona pelagică
zona abisală – această zonă este lipsită de viaţă aproape complet, singurele forme care trăiesc la aceste adâncimi sunt unele bacterii sulfuroase.

Biocenoza mării Negre este formată din:

plante marine: alge inferioare, alge verzi, alge brune, alge roşii;
peşti: rechini, vulpi de mare, pisici de mare, sturioni (nisetrul, morunul, etc.), calcani, scrumbii albastre, căluţi de mare, stravizi, etc.;
mamifere: delfini;
alte animale marine: midii, stridii, meduze, crabi, bureţi, creveţi;
păsări: pescăruţi, rândunici de mare, cormorani.

În anul 1996, pe 31 octombrie, toate cele 6 ţări cu ieşire la marea Neagră au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. De atunci, în fiecare an, pe 31 octombrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mării Negre.

Referitor la marea Neagră, specialiştii români susţin că în aproximativ 30 de ani viaţa subacvatică va dispărea complet din marea Neagră datorită hidrogenului sulfurat (H₂S), un gaz solubil în apă şi produs permanent de o specie de bacterii.

La dipariţia vieţii marine şi la înmulţirea dezastrelor ecologice participăm cu toţii, poluând apele şi atmosfera. Numai Dunărea deversează anual în marea Neagră 50000 de tone de hidrocarburi, 6000 de tone de zinc, 4500 de tone de plumb, 1000 de tone de crom, 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur.