Vulcanii

In timpul eruptiei vulcanul arunca in aer lava incandescenta si ne incanta cu un joc de artiflcii spectaculos. El poate revarsa torente de lava topita pe versantul muntelui, sau poate acoperi soarele cu nori de pulbere.
Cand din craterul vulcanului Mauna Loa din Hawaii, lava topita erupe ca o fantana arteziana, cerul e acoperit de o lumina portocaliu – aprinsa.
Putem vedea una dintre cele mai extraordinare puteri ale planetei Pamant vulcanul. Viata vulcanului Mauna Loa a inceput in adancul oceanului, dar dupa milioane de ani si nenumarate eruptii a crescut in asa masura incat azi se ridica deasupra nivelului marii ca un munte vulcanic.

Ce este un vulcan?
Vulcanul este de fapt o gaura in scoarta terestra, prin care erup in aer gaze, cenusa si roci semitopite, care impreuna alcaltuiesc lava. Partile cenusii vulcanice cad pe sol, se aseaza stratificat si se solidifica sub forma unei roci usoare si cenusii. In timpul milioanelor de ani, aceste straturi formeaza muntii vulcanici. Deseori ei sunt inalti, conici, cu crater pe varful conului vulcanic. Multi dintre ei se ridica pe fundul oceanului.

Cativa vulcani sunt foarte tineri. In februarie 1943, in MEXIC se nastea un nou vulcan. Intr-o zi s-a descoperit o mica fisura in solul unui lan de porumb. In 24 de ore fisura s-a transformat intr-o prapastie de 25 m latime, care apoi s-a deschis, lasand la suprafata cenusa si rocile incandescente. ln scurt timp aceasta prapastie s-a transformat intr-un deal de lava de 10 m inaltime. Vulcanul a fost denumit Paricutin, a atins inaltimea maxima de 405 m dupa noua ani de activitate.

Si unele insule au fost create de vulcanii subacvatici. In 1963 a erupt un vulcan subacvatic in apropiere de coasta sudica a Islandei, aruncand in aer gaze si non de fum. In urma eruptiei de lava s-a nascut o noua insula: Surtsey, denumit dupa Surtr, un zeu antic in lumea nordica. Eruptia s-a terminat abia dupa 3 ani, insula crescand la 1,9 km2 suprafata.

Adancurile mocnesc
Vulcanii se formeaza in punctele de minima rezistenta ale scoartei terestre. Pamantul este acoperit de o scoarta dura, exterioara: litosfera, compusa dintr-o scoarta si partea superioara, dura a mantalei. Litosfera s-a fragmentat in placi uriase, rigide, asa numitele placi tectonice.
Sub influenta uriasei presiuni din adancuri, placile tectonice sunt in permanenta miscare. In unele locuri aceasta miscare da nastere Ia lanturi muntoase, alteori marginile placilor cad in santuri adanci, in adancul Pamantului, fenomen numit subductie.

Placile in miscare, ori se intalnesc, ori se indeparteaza unele de altele. Astfel de zone sunt zonele marginale ale placilor tectonice, fiind zone de minima rezistenta pe scoarta terestra, unde se pot produce eruptii vulcanice.
Sub scoarta se afla un alt strat, mantaua, in interiorul caruia, sub litosfera, la o adancime de peste 100 km se afla astenosfera. Aici se produc temperaturi asa de mari, incat multe roci se topesc. Aceste roci topite, care contin si apa si gaze, se numesc magma, care se aduna in camera magmatica. Magma e mai fierbinte si rnai usoara decat materiile inconjuratoare, iar in ascensiune spre suprafata, topeste mare parte din rocile stratului superior. In drumul spre suprafata ia nastere hornul vulcanului. Gazele sunt inchise in magma, crescandu-i presiunea. In final, sub presiunea gazelor, magma erupe sub forma Iavei in punctul de minima rezistenta a scoartei.
Puncte fierbinti

Cativa vulcani s-au format deasupra asa-numitelor puncte fierbinti. Acestea nu sunt zone slabe ca rezistenta a scoartei, ci surse de caldura in stratunile adanci ale Terrei, care produc cantitati enorme de magma. Magma se nidica spre suprafata, foreaza o gaura in scoarta, forrnand vulcanul. Magma apoi se raceste, se scufunda, eventual nidicandu-se din nou.
Punctele fierbinti ale scoartei raman intotdeauna in acelasi loc, cu toate ca placile tectonice se deplaseaza deasupra lor in permanenta. In felul acesta de-a lungul milioanelor de ani se formeaza noi vulcani. In asa fel s-au format si se formeaza si astazi pnin activitate vulcanica insulele Hawaii din Oceanul Pacific.

Tipuri de lava
Lava ce erupe din vulcan poate atinge 1000C, revarsandu-se de pe muntele vulcanic cu 165 m/s. In timp incetineste si se raceste, formand doua tipuri de lava, fiecare avand denumire de onigine hawaiiana. Primul, denumit lava pahoehoe se solidifica in creste apropiate, care deseori amintesc de niste funii. Al doilea, denumit lava aa, formeaza un strat dur.
Vulcanii nu erup la fel. Natura eruptiei este determinata de tipul gazelor si cantitatea de apa din magma. Mai mult, acelasi vulcan poate erupe in mai multe moduri.

Activitatea vulcanilor hawaiieni (vulcani de tip scut) e una din formele de eruptie cele mai linistite. Lava este rosiatica, lichida si vascoasa. Gazul se elibereaza mai usor, aruncand magma spre cer ca niste fantani arteziene incandescente. Acest tip de eruptie a fost denumit dupa doi vulcani hawaiieni, Mauna Loa si Kilauea.
La eruptile tip Stromboli, gazele se elibereaza sub forma unor explozii repetate, mai mici. La fiecare explozie ies Ia suprafata bucati de lava semilichide, care cad pe pamant, se rostogolesc in jos, rupandu-se in bucati. Acest tip de eruptie a fost denumit dupa vulcanul Stromboli din ITALIA, care erupe cu regularitate si in zilele noastre.

Eruptia tip Vulcano
Este un tip de eruptie mult mai periculos denumit dupa vulcanul Monte Volcano din ITALIA. Acesta arunca roci la cativa kilometri de crater. Magma e compacta, gazele nu reusesc sa se elibereze din ea. Presiunea enorma ce rezulta face ca eruptia sa fie atat de violenta.
Cea mai puternica este eruptia de tip plinius. Acestui tip apartinea uneia dintre cele mai renumite eruptii ale istoriei. In 79 e.n. Vezuviul a erupt cu o asemenea forta, incat a acoperit complet orasele Pompei si Herculaneum.
Magma Vezuviului era foarte concentrata, plina de gaze neeliberate. Efectul a fost devastator. Sub presiunea gazelor, magma a erupt din hornul vulcanului, ca o ghiulea din tun.

Pulberea ucigas
Fortele eliberate intr-o eruptie de tip plinius pot fi asa de uriase, incat cenusa, pietrele si gazele curg cu o viteza ce depaseste viteza sunetului, ridicandu-se la o inaltime de 30 km. Acest amestec, numit piroclastic, se poate sfarama in particule foarte mici, care se depune sub forma unei pulberi ucigase.
Eruptia de tip plinius e atat de puternica, incat adesea vulcanul se distruge complet. In cazuni mai simple se surpa peretele hornului si formeaza un crater sau caldare (caldera in spaniola inseamna ciorba in fierbere). Alteori explodeaza tot vulcanul, cum a fost cazul insulei Krakatau In 1883.
Nori de cenusa

Daca magma e compacta, dar gazele exercita o presiune mica, atunci in eruptie
elibereaza non de cenusa si gaze, acestea plutesc o vreme in aer, apoi cad ca o avalansa incandescenta.
Cenusa fierbinte si gazele cad ca un val piroclastic, acest val, numit nue ardente (nor arzator in franceza) distruge tot ce intalneste in cale. Acest fel de eruptie a fost denumit dupa vulcanul Mont Pelee de pe insula Martinique din Antilele mici, care in 1902 a ingropat orasul St. Pierre, omorand 30 de mii de oameni, supravietuind doar un detinut care avea geamul celulei atat de mic, incat valul ucigas nu a putut ajunge Ia el.

Mount St. Helens
In mod asemanator a erupt vulcanul Mount St. Helens din Statele Unite, statul Washington, dupa un somn de 123 de ani, la data de 18 mai 1980. Eruptia a smuls practic o latura a muntelui.
Non de gaz si cenusa s-au eliberat intr-o cascada piroclastica, arzand tot ce au intalnit in cale. Eruptia a durat 9 ore, aruncand mai multe milioane de tone de cenusa in aer, dupa care o ploaie ca potopul a transformat cenusa si praful in nori. Cu toate ca eruptia a fost semnalata dinainte, multi nu au dat atentie avertismentelor, vulcanul facand 57 de victime.

VULCANUL KRAKATAU
In 1883 o eruptie a distrus complet insula vulcanica Krakatau, situat intre Sumatra si Jawa. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste patru ani, iar pe 27 august prin eruptia cea mai zgomotoasa a zburat in aer varful muntelui vulcanic. Explozia s-a auzit in AUSTRALIA, Ia 4000 de km departare. Au ajuns in aer milioane de tone de fum si cenusa, acoperind soarele in toat lumea. Valuri de tsunami au inundat coastele Jawei si Sumatrei, numarul victimelor depasind 36 de mii. Cand cerul s-a inseninat, s-a observat cea cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse. In scurt timp din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea ce inseamna Copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200 m.

VULCANII LUMII
Se gasesc multi vulcani in Arcul de foc din Pacific, care urmareste placile tectonice de pe coasta estica a Asiei si cea vestica a celor doua Americi. Vulcanii se gasesc Ia marginile placilor tectonice sau in apropierea lor si in alte parti ale lumii.

STIATI CA?
Vulcanii au fost denumiti dupa zeul raman al focului, Vulcanus?
Pe Pamant exista cca. 1.300 vulcani activi. Se numesc activi vulcanii care erup cu regularitate, sau au erupt cel putin o data in ultimii zeci mii de ani.
Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10.000 ani, iI numim vulcan adormit. Daca nu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera stins.
Majoritatea vulcanilor nu se pot vedea, ei fiind submarini, dar cca. 500 sunt vizibili deasupra apei.
Cel mai mare crater vulcanic se afla in INDONEZIA, (Sumatra) in Toba. Are o suprafata de 1.775 km2.

Category: Stiati ca?