Cu toţii ne bucurăm de sărbătorile de iarnă care ne umplu de bucurie şi linişte sufletească. Am intrat deja în postul Crăciunului şi gândul ne zboară la ziua în care vom împodobi bradul de Crăciun, la ziua în care vom celebra Naşterea Domnului, la colinde, la cadouri, etc. Dar câţi dintre noi ştiu ce semnificaţii au aceste obiceiuri care ne încântă an de an? Pentru cei care nu ştiu, m-am informat eu. :)
Crăciunul
Crăciunul a fost stabilit ca sărbătoare oficială în anul 325 de primul împărat creştin roman, Constantin cel Mare, fixându-se încă de atunci ziua de 25 decembrie (după calendarul gregorian) pentru celebrarea Naşterii Domnului. Statele care au adoptat calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuaruie.
Sărbătoarea Crăciunului face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor Bizantine, şi este a treia mare sărbătoare după cele de Paşti şi Rusalii.
Bradul de Crăciun
Împodobirea bradului de Crăciun îşi are originile în obiceiurile păgâne ce aveau loc cu ocazia solstiţiului de iarnă (cum ar fi Saturnaliile la romani). Aceste obiceiuri presupuneau împodobirea caselor cu crenguţe verzi.
La ortodocşi, bradul verde împodobit aminteşte de pomul vieţii, arborele fertilităţii, motiv pentru care în prezent, în unele zone ale ţării (Oltenia), bradul împodobit este folosit şi la nunţi. Forma triunghiulară reprezintă Sfânta Treime, podoabele sunt simboluri ale cunoaşterii şi bogăţiei, iar culoarea verde ( a doua culoare a Crăciunului) reprezintă speranţa veşnică a omenirii, fiind şi culoarea tinereţii.
Prima culoare a Crăciunului este culoare roşie şi a fost folosită pentru prima dată de creştini. Aceştia au ales-o pentru a le aminti de sângele Mântuitorului vărsat pentru omenire.
Prima referire la un brad împodobit datează din anul 1510, şi a fost descoperită la Riga, în Letonia.
Coroniţa de Crăciun
Se agaţă pe uşă şi simbolizează norocul şi sănătatea. Forma circulară reprezintă natura eternă a dragostei.
Vâscul
Este planta cu cea mai veche tradiţie în sărbătorile de iarnă. Druizii o foloseau pentru sărbătorirea iernii şi credeau că are puteri tămăduitoare, putând să vindece totul de la infertilitatea femeilor până la otrăviri. La unele popoare, se crede că vâscul aduce pace şi armonie.
Obiceiul sărutului sub vâsc aparţine scandinavilor. Aceştia asociau vâscul cu zeiţa dragostei Frigga.
Colindele
În religia ortodoxă, colindele sunt considerate un mod de a vesti Naşterea Domnului.
Colinda mea preferata: Vin colindatorii de Tudor Gheorghe,
versuri:
Vin colindatorii, cum veneau odata, leru-i ler
Sa colinde-n seara asta minunata leru-i ler
Dar li-i gura arsa si li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi, leru-i ler,Gazdelor crestine sa-i primiti in casa leru-i ler
Si cum se cuvine sa-i poftiti la masa leru-i ler
Ni-i trimite sfantul sa ne-ncerce mila leru-i ler,
Domnii mari de astazi sa-si deschida vila leru-i ler,
Sovaielnic pasu, mainile plapande leru-i ler,
Tremurat li-i glasu,nu stiu sa colinde leru-i ler,
Daca stau la poarta si nu zic nimica leru-i ler
Domnilor de astazi sa va apuce frica leru-i ler,Muta-i intrebarea ce rasuna afara leru-i ler,
Am murit degeaba, ce-ati facut din tara leru-i ler
Tot in frig si-n foame, tot cu maini intinse leru-i ler
Pe la porti straine, ce ne stau inchise leru-i ler,Vin colindatorii cum veneau odata leru-i ler
Sa colinde in seara asta minunata leru-i ler
Dar li-i gura arsa si li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi leru-i ler.
cica Uniunea Europeana vrea sa amendeze Romania pentru cruzimea cu care taie porcii de Craciun.
Pentru a rezolva aceasta problema, geneticienii romani au inventat porcul EMO, care se taie singur.
Home & Deco